Localitatea a avut o bază economică agrară, fiind cultivate cereale,
legume, viță de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a
fost creșterea animalelor.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
Introducerea de tehnologii moderne pentru exploatarea celor 2 cariere de piatra
Deschiderea unei platforme industriale
Electrificarea comunei
Realizarea unui sistem de alimentare a populatiei cu apa potabila
Construirea unor cartiere de blocuri pentru locuit
Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic.
Din perioada ocupației romane au fost găsite în zonă trei morminte de
incinerație, precum și diverse construcții romane, folosite de către
muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost
descoperit și porțiuni ale drumului roman pavat cu pietre Napoca-Porolissum și un cimitir roman din imediata sa apropiere.
Localitatea apare atestată documentar sub numele Boach încă
din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul
recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că
în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori.
Localitatea
BACIU este aşezată pe şoseaua naţională Cluj – Zalău în continuarea
municipiului Cluj-Napoca, la o distanţă de 7 Km vest de oraş. Fiind
centru de comună, în localitatea Baciu, îşi are sediul Primăria şi
Consiliul local Baciu. Localitatea este străbătută de pârâul Nadăş,
fiind al şaptelea sat plasat de-a lungul Nadăşului, are un relief
specific podişului Transilvaniei şi o climă temperat continentală.
Localitatea se învecinează cu municipiul Cluj-Napoca, la Est; cu
localităţile: Popeşti, la Nord; Coruşu, la Nord – Vest; şi Suceagu, la
Vest. Este unul din cele mai mari sate din judeţ (4024 locuitori).
În
timpurile acelea chiar dacă existau români în Baciu, aceştia, erau cu
siguranţă foarte puţini. Acest lucru rezultă din faptul că, cu câteva
secole mai târziu, pe la anul 1733, se aflau în Baciu doar 85 de
suflete, care formau cele câteva familii de ciobani (de unde şi numele
localităţii), unii fiind probabil servitori în slujba localnicilor
maghiari. Aceştia (românii), nu aveau nici biserică şi nici preot,
pentru serviciile religioase fiind nevoiţi să apeleze la preoţii din
localităţile învecinate sau chiar la cei din Cluj.
Nu
se cunosc împrejurările în care a dispărut bisericuţa din Poiana
Sântioana; probabil că odată cu strămutarea băcenilor din Poiana
Sântioana în vatra actuală a satului, a fost mutată şi biserica cea mică
de lemn de la 1272 în cimitirul din deal. În anul 1900 în localitatea
Baciu trăiau 338 de suflete de români alături de maghiari care erau cu
siguranţă mult mai mulţi.
Numărul
locuitorilor a crescut vertiginos odată cu dezvoltarea industriei
clujene, care a făcut ca în Baciu să se stabilească multe familii din
satele mai apropiate sau mai îndepărtate de Cluj care migrau spre oraş
în căutarea unui loc de muncă, mai ales după colectivizarea masivă din
anii 60 care a condus la depopularea satelor mai îndepărtate de oraşele
mari şi popularea oraşelor şi a suburbiilor acestora. Dacă în anii
dinainte de colectivizare populaţia satului era compusă din 75% maghiari
şi numai 25% români, astăzi populaţia majoritară o formează românii
ortodocşi.
În
ultimii ani, comuna cunoaşte o dezvoltare economică semnificativă ca
urmare a presiunii socio-economice exercitată de municipiul Cluj-Napoca
schimbând aspectul de sat într-un adevărat cartier orăşenesc. La
recensământul din 2002 populaţia comunei număra 8168 de locuitori
structurată din punct de vedere etnic astfel: 56,16% români, 34,71%
maghiari, 9,03 rromi, 0,05% germani şi 0,05% alte naţionalităţi.
Actuala
biserică ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construită în anii
1937–1938, din contribuţia a credincioşilor români, cu sprijinul
material al primăriei Baciu şi a Prefecturii judeţului Cluj. Ca
arhitectură, biserica este construită din piatră şi cărămidă în stil
tradiţional transilvan, ca o îmbinare a stilului românesc cu elemente
de stil gotic, având un frumos portal lucrat din piatră de Baciu, de
meşteri locali. Lucrarea a fost executată de credincioşi, sub atenta
îndrumare şi supraveghere a meşterilor-zidari locali, după planul
arhitectonic conceput de arhitectul Lemeni din Cluj-Napoca.
O
primă zugrăvire a bisericii în tehnica „tempera”, a fost executată de
pictorul Emil Cornea, profesor la Academia de Arte plastice din
Cluj-Napoca, imediat după construire.
Iconostasul
confecţionat din lemn de tei, este aurit iar icoanele de pe
catapeteasmă care se păstrează până astăzi într-o stare bună, sunt
pictate în ulei, în stil bizantin de către acelaşi pictor.
Între
anii 1992 – 1994 biserica a fost înveşmântată cu o nouă pictură în stil
bizantin, tehnica „frescă” executată de către pictorul bisericesc,
prof. Grigore Popescu din Bucureşti, iar la geamuri s-au montat vitralii
confecţionate de pictorul-vitralist Lucian Butucariu din Bucureşti
(atât pictura cât şi vitraliile sunt de mare valoare artistică, plasând
biserica între monumentele de artă din ţara noastră).
În
urma acestor reparaţii biserica a fost sfinţită la data de 18 august
1996 de către Înalt Prea Sfinţitul Părinte Bartolomeu Anania,
Arhiepiscopul Vadului Feleacului şi Clujului, patriarh al României fiind
Preafericitul Părinte Teoctist Arăpaşu.
În
anul 2001 s-a început construirea unei capele mortuare. Aceasta
datorită nevoilor legate de săvârşirea serviciilor religioase de
înmormântare, întrucât în Baciu pe lângă credincioşii care locuiesc la
case, un număr mare de credincioşi locuiesc la bloc. Capela s-a
construit în spatele bisericii ortodoxe, la baza grădinii de la cimitir
pe axa: biserică – cimitir, din contribuţia credincioşilor ortodocşi.
Arhitectura în stil tradiţional românesc, imită bolniţa mănăstirii Cozia
şi este semnată de către arhitectul Radu Spânu din Cluj Napoca. În
2008 s-a construit o clopotniţă cu sală pentru priveghi, în turn fiind
montat un clopot confecţionat în Austria la Insbruk.
În
anii democraţiei, mai ales după anul 2000 localitatea Baciu a cunoscut o
creştere demografică foarte mare prin construirea unui cartier
rezidenţial de blocuri în zona benzinăriei Petrom; de asemenea s-au
construit foarte multe case şi blocuri pe strada Nouă din Baciu, ceea ce
dă localităţii aspectul unui cartier orăşenesc. Pentru locuitorii
cartierului de blocuri de la Petrom în anul 2010 s-a înfiinţat o nouă
parohie ortodoxă, iar în 31 octombrie Înaltpreasfinţitul Irineu (pe
atunci episcop vicar la Cluj) a sfinţit locul punându-se piatra de
temelie pentru o nouă biserică ortodoxă, fiind numit preot Pripon Ionuţ
pentru parohia nou înfiinţată. Cu darul lui Dumnezeu şi cu sprijinul
efectiv al Consiliului local Baciu noua biserică este înălţată până la
acoperiş.
Din
punct de vedere turistic, comuna deţine obiective turistice aparţinând
fondului turistic antropic şi natural de mare atractivitate.
Biserica romano-catolică din Baciu a fost construită în secolul XVI.
În
apropierea localităţii pe partea dreaptă a pârâului Nadăş se află
Rezervaţia naturală complexă „ Cheile Baciului” (rezervaţie de interes
naţional), unde sunt conservate în situri elemente fosilifere oligocene.
O altă rezervaţie paleontologică „Zona Fosiliferă Coruşu” se află lângă
localitatea cu acelaşi nume.
O
altă aşezare veche din această comună este Mera, care datează din
1299, unde se găseşte o biserica reformată ce are elemente construite
în secolul XIII. Specific acestei aşezări este portul tradiţional şi
folclorul autentic moştenit şi păstrat până în zilele noastre de către
populaţia maghiară di acest sat.
Alte
obiective importante sunt amplasate în satul Popeşti (atestat
documentar în anul 1284), respectiv Conacul Bornemissza-Matskássy,
construit în 1804 declarat monument istoric şi de arhitectură, biserica
de lemn „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Săliştea Nouă,
construită în 1750, biserica reformată construită între anii 1747 –
1749 şi biserica de lemn din localitatea Suceagu construită în 1771, se
pare pe locul alteia amintită documentar în anul 1297.
Comuna
Baciu a devenit cunoscută în ultima vreme datorită celebrităţii Pădurii
Baciului (pădure situată între localităţile Baciu, Cluj-Napoca şi
Suceagu), cunoscută în ţară şi în lume datorită semnalării repetate a
unor obiecte zburătoare neidentificate şi perpetuarea convingerii că în
această zonă se produc fenomene paranormale. În fiecare an, în noaptea
de Sânziene (24 iunie), se adună tineri din toată ţara şi petrec noaptea
în pădurea Baciului sub cerul liber cu speranţa de a fi martorii unor
fenomene ce-şi au explicaţia într-o altă lume.
Localitatea
Baciu este legată de municipiul Cluj-Napoca prin linia de cale ferată
Cluj – Oradea şi prin şoseaua naţională Cluj – Zalău. Muncitorii care
lucrează la Cluj, precum şi elevii şi studenţii care învaţă la şcolile
din municipiul Cluj-Napoca circulă cu autobuzul 31b pe ruta P-ţa Mihai
Viteazul – Baciu, străbătând localitatea de la un capăt la altul.
Locuitorii comunei beneficiază de toate utilităţile necesare unei vieţi
civilizate şi decente: curent electric, apă-canal, gaz metan şi TV
cablu.
Ca
centru de comună în localitatea Baciu este situat sediul Primăriei,
sediul Poliţiei, funcţionând o Cooperativă de credit, cu regim de
Bancă, precum şi o agenţie a Băncii Române de Dezvoltare şi o agenţie a
Băncii Transilvania.
În
Baciu funcţionează o grădiniţă cu program prelungit (cu limba de
predare română şi maghiară) şi două şcoli: Şcoala cu clasele I – VIII,
având program de studiu normal, cu limba de predare română, în care
învaţă atât copii de români, cât şi cei de rromi, precum şi Şcoala
specială Transilvania pentru copiii cu deficienţe psihomotori,
majoritatea aduşi de la Cluj.
Având
în vedere faptul că în Baciu trăiesc şi muncesc alături de români şi
credincioşi de alte confesiuni şi etnii, credincioşii ortodocşi întreţin
cu aceştia relaţii de bună vecinătate şi înţelegere după modelul
Mântuitorului Iisus Hristos „Ca toţi să fie una…” (In. 17,21).
Comuna
în dezvoltarea sa, prin grija edililor, va ţine pasul cu vremurile,
modernizându-se tot mai mult căpătând înfăţişarea unei localităţi urbane
cu toate facilităţile pe care le au locuitorii din municipiul
Cluj-Napoca.