Despre localitatea Baciu

Localitatea BACIU este aşezată pe şoseaua naţională Cluj – Zalău  în continuarea municipiului Cluj-Napoca, la o distanţă de 7 Km vest de oraş. Fiind centru de comună, în localitatea Baciu, îşi are sediul Primăria şi Consiliul local Baciu. Localitatea este străbătută de pârâul Nadăş, fiind al şaptelea sat plasat de-a lungul  Nadăşului, are un relief specific podişului Transilvaniei şi o climă temperat continentală.

Localitatea se  învecinează cu municipiul Cluj-Napoca, la Est; cu localităţile: Popeşti, la Nord; Coruşu, la Nord – Vest; şi Suceagu, la Vest. Este unul din cele mai mari sate din judeţ (4024 locuitori).

În timpurile acelea chiar dacă existau români în Baciu, aceştia, erau cu siguranţă foarte puţini. Acest lucru rezultă din faptul că, cu câteva secole mai târziu, pe la anul 1733, se aflau în Baciu doar 85 de suflete, care formau cele câteva familii de ciobani (de unde şi numele localităţii), unii fiind probabil servitori în slujba localnicilor maghiari. Aceştia (românii), nu aveau nici biserică şi nici preot, pentru serviciile religioase fiind nevoiţi să apeleze la preoţii din localităţile învecinate sau chiar la cei din Cluj.

 

Nu se cunosc împrejurările în care a dispărut bisericuţa din Poiana Sântioana; probabil că odată cu strămutarea băcenilor din Poiana Sântioana în vatra actuală a satului, a fost mutată şi biserica cea mică de lemn de la 1272 în cimitirul din deal. În anul 1900 în localitatea Baciu trăiau 338 de suflete de români alături de maghiari care erau cu siguranţă mult mai mulţi.

Numărul  locuitorilor a crescut vertiginos odată cu dezvoltarea industriei clujene, care a făcut ca în Baciu să se stabilească multe familii din satele mai apropiate sau mai îndepărtate de Cluj care migrau spre oraş în căutarea unui loc de muncă, mai ales după colectivizarea masivă din anii 60 care a condus la depopularea satelor mai îndepărtate de oraşele mari şi popularea oraşelor şi a suburbiilor acestora. Dacă în anii dinainte de colectivizare populaţia satului era compusă din 75% maghiari şi numai 25% români, astăzi populaţia majoritară o formează românii ortodocşi.

 

În ultimii ani, comuna cunoaşte o dezvoltare economică semnificativă ca urmare a presiunii socio-economice exercitată de municipiul Cluj-Napoca schimbând aspectul de sat într-un adevărat cartier orăşenesc. La recensământul din 2002 populaţia comunei număra 8168 de locuitori structurată din punct de vedere etnic astfel: 56,16% români, 34,71% maghiari, 9,03 rromi, 0,05% germani şi 0,05% alte naţionalităţi.

Actuala biserică ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construită în anii 1937–1938, din contribuţia  a credincioşilor români, cu sprijinul material al primăriei Baciu şi a Prefecturii judeţului Cluj. Ca arhitectură, biserica  este construită din piatră şi cărămidă în stil tradiţional transilvan, ca o îmbinare a  stilului românesc cu elemente de stil gotic, având un frumos portal lucrat din piatră de Baciu, de meşteri locali. Lucrarea a fost executată de credincioşi, sub atenta îndrumare şi supraveghere a meşterilor-zidari locali, după planul arhitectonic conceput de arhitectul Lemeni din Cluj-Napoca.

 

O primă zugrăvire a bisericii în tehnica „tempera”, a fost executată de pictorul Emil Cornea, profesor la Academia de Arte plastice din Cluj-Napoca, imediat după construire.

 

Iconostasul confecţionat din lemn de tei, este aurit iar icoanele de pe catapeteasmă care se păstrează până astăzi într-o stare bună, sunt pictate în ulei, în stil bizantin de către acelaşi pictor.

 

Între anii 1992 – 1994 biserica a fost înveşmântată cu o nouă pictură în stil bizantin, tehnica „frescă” executată de către pictorul bisericesc,  prof. Grigore Popescu din Bucureşti, iar la geamuri s-au montat vitralii confecţionate de pictorul-vitralist Lucian Butucariu din Bucureşti (atât pictura cât şi vitraliile sunt de mare valoare artistică, plasând biserica între monumentele de artă din ţara noastră).

 

În urma acestor reparaţii biserica a fost sfinţită la data de 18 august 1996 de către Înalt Prea Sfinţitul Părinte Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului şi Clujului, patriarh al României fiind Preafericitul Părinte Teoctist Arăpaşu.

 

În anul 2001 s-a început construirea unei capele mortuare. Aceasta datorită nevoilor legate de săvârşirea serviciilor religioase de înmormântare, întrucât în Baciu pe lângă credincioşii care locuiesc la case, un număr mare de credincioşi locuiesc la bloc. Capela s-a construit în spatele bisericii ortodoxe, la baza grădinii de la cimitir pe axa: biserică – cimitir, din contribuţia credincioşilor ortodocşi. Arhitectura în stil tradiţional românesc, imită bolniţa mănăstirii Cozia şi este semnată de către arhitectul  Radu Spânu din  Cluj Napoca. În 2008 s-a construit o clopotniţă cu sală pentru priveghi, în turn fiind montat un clopot confecţionat în Austria la Insbruk.

 

În anii democraţiei, mai ales după anul 2000 localitatea Baciu a cunoscut o creştere demografică foarte mare prin construirea unui cartier rezidenţial de blocuri în zona benzinăriei Petrom; de asemenea s-au construit foarte multe case şi blocuri pe strada Nouă din Baciu, ceea ce dă localităţii aspectul unui cartier orăşenesc. Pentru locuitorii cartierului de blocuri de la Petrom în anul 2010 s-a înfiinţat o nouă parohie ortodoxă, iar în 31 octombrie Înaltpreasfinţitul Irineu (pe atunci episcop vicar la Cluj) a sfinţit locul punându-se piatra de temelie pentru o nouă biserică ortodoxă, fiind numit preot Pripon Ionuţ pentru parohia nou înfiinţată. Cu darul lui Dumnezeu şi cu sprijinul efectiv al Consiliului local Baciu noua biserică este înălţată până la acoperiş. 

 

Din punct de vedere turistic, comuna deţine  obiective turistice aparţinând fondului turistic antropic şi natural de mare atractivitate.

 

Biserica romano-catolică din Baciu  a fost construită în secolul XVI.

În apropierea localităţii pe partea dreaptă a pârâului Nadăş se află Rezervaţia naturală complexă „ Cheile Baciului” (rezervaţie de interes naţional), unde sunt conservate în situri elemente fosilifere oligocene. O altă rezervaţie paleontologică „Zona Fosiliferă Coruşu” se află lângă localitatea cu acelaşi nume.

 

O altă  aşezare veche din această comună este Mera, care datează din 1299, unde se găseşte  o biserica reformată ce are elemente construite în secolul XIII. Specific acestei aşezări este portul tradiţional şi folclorul autentic moştenit şi păstrat până în zilele noastre de către populaţia maghiară di acest sat.

 

Alte obiective importante sunt amplasate în satul Popeşti (atestat documentar în anul 1284), respectiv Conacul Bornemissza-Matskássy, construit în 1804 declarat monument istoric şi de arhitectură, biserica de lemn „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Săliştea Nouă, construită în 1750, biserica reformată construită între anii 1747 – 1749  şi biserica de lemn din localitatea Suceagu construită în 1771, se pare pe locul alteia amintită documentar în anul 1297.

 

Comuna Baciu a devenit cunoscută în ultima vreme datorită celebrităţii Pădurii Baciului (pădure situată între localităţile Baciu, Cluj-Napoca şi Suceagu), cunoscută în ţară şi în lume datorită semnalării repetate a unor obiecte zburătoare neidentificate şi perpetuarea convingerii că în această zonă se produc fenomene paranormale. În fiecare an, în noaptea de Sânziene (24 iunie), se adună tineri din toată ţara şi petrec noaptea în pădurea Baciului sub cerul liber cu speranţa de a fi martorii unor fenomene ce-şi au explicaţia într-o altă lume.

 

Localitatea Baciu este legată de municipiul Cluj-Napoca prin linia de cale ferată Cluj – Oradea şi prin şoseaua naţională Cluj – Zalău. Muncitorii care lucrează la Cluj, precum şi elevii şi studenţii care învaţă la şcolile din municipiul Cluj-Napoca circulă cu autobuzul 31b pe ruta P-ţa Mihai Viteazul – Baciu,  străbătând  localitatea de la un capăt la altul. Locuitorii comunei beneficiază de toate utilităţile necesare unei vieţi civilizate şi decente: curent electric, apă-canal, gaz metan şi TV cablu.

 

Ca centru de comună în localitatea Baciu este situat sediul Primăriei, sediul Poliţiei, funcţionând  o Cooperativă de credit, cu regim de Bancă, precum şi o agenţie a Băncii Române de Dezvoltare şi o agenţie a Băncii Transilvania.

 

În Baciu funcţionează o grădiniţă cu program prelungit (cu limba de predare română şi maghiară) şi două şcoli: Şcoala cu clasele I – VIII, având program de studiu normal,  cu limba de predare română, în care învaţă atât copii de  români, cât şi cei de rromi, precum şi Şcoala specială Transilvania pentru copiii cu deficienţe psihomotori, majoritatea aduşi de la Cluj.

 

 

Având în vedere faptul că în Baciu trăiesc şi muncesc alături de români şi credincioşi de alte confesiuni şi etnii, credincioşii ortodocşi întreţin cu aceştia relaţii de bună vecinătate şi înţelegere după modelul Mântuitorului Iisus Hristos „Ca toţi să fie una…” (In. 17,21).

 

Comuna în dezvoltarea sa, prin grija edililor, va ţine pasul cu vremurile, modernizându-se tot mai mult căpătând înfăţişarea unei localităţi urbane cu toate facilităţile pe care le au locuitorii din municipiul Cluj-Napoca.